n’am mai scris de o gramada de timp. si nu’nteleg de ce. adica nu e ca si cum n’as avea ca sa scriu, ca atatea s’au intamplat si m’am gasit in atatea locuri, cu atatia oameni, dicutand cate ceva, mancand cate ceva, sorbind ceva, uitandu’ma la ceva, scriind ceva, ingrijorandu’ma la ceva, gandindu’ma la ceva, tipand la cineva, zambind la cineva, mergand pe undeva, grabindu’ma undeva, fugind dupa ceva, trecand cate o strada, stand pe un scaun intr’un ratb, stand in picioare, inghesuindu’ma pe undeva, proband ceva, urcand niste scari, coborand altele, impletindu’mi niste fire de par, lovindu’ma intr’un genunchi, neputand dormi, dormind prea bine, tinad pe cineva in brate, tinand ceva in brate, cu capul spre ferastra, alteori cu perna spre usa, spaland ceva, murdarind ceva, ascultand ceva nou, alteori ascultand ceva vechi, mancand ceva dulce, alteori fiindu’mi prea foame, fiindu’mi cald, dup’aia prea frig, dormind intr’un pat, domrind in altul, dormind pe jos, nedormiind, ajungand in locuri frumoase, ratacindu’ma, beand ceva, gustand ceva, mirandu’ma la ceva, dansand pe ceva, cantand pe ceva, stand pe plaja, stand pe asfalt, stand pe un leagan, mergand pe o bicicleta, vaietandu’ma, stresandu’ma, scriind la spatele unui caiet, citind ce’am scris la spatele altor caiete, cu cearcane, fara…
de ce nu mai pot sa scriu cu naturaletea pe care o faceam cand nu se intampla mai nimic?
vreau sa ma mut, vreau sa am o casa a mea, vreau sa fac chestii gospodaresti, vreau sa chem oameni la mine in camera, vreau sa ma cert cu vecinii, vreau sa stau pe un balcon si sa ma uit la ati oameni in casa, vreau sa fac baie in cada, vreau sa platesc taxe, impozite, sa’mi bata in tzevi, sa dau muzica si mai tare,sa vorbesc espre linistea carteirului, sa ma scol la 6 dimineata in zgomote de motor stricat de dacia, vreau sa fac experimente culinare in buctarie, sa am o debara in care sa fie tot timp’ dezordine, un frigider pe care sa lipesc niste post itsuri, vreau sa aspir, sa am perdele colorate, mici chestii de la ikea si sa citesc o carte ceva pe o canapea
of.
Pt toate chestiile din ultima parte a post-ului: muta-te la mine!
ai parte din plin de toate kkturile alea, eu m-am saturat. Ti le plasez tie 
acuma depinde cat ceri pe chirie
aici sunt destul de scumpe 
ca tu, eu zic mai bine sa ma cazezi pe mine, in cluj sunt si mai scumpe chiriile
) sau macar da-mi apartamentu’ asta din hd,sa ma duc acolo cand ma satur de ai mei 
Ce chirie? E apartament cu o camera, asta inseamna k impartim camera
platesti doar juma’ de intretinere 
)
3 intr’o garsoniera
Of, cat am visat si mai visez la chestiile astea. Traind toata viata intr-o casa mica, foarte mica, cu oameni enervanti, uneori foarte enervanti, dorinta unui loc al meu, in care afisele nu-mi vor fi rupte lunar de pe perete (suna a frustrare adolescentina) si nimeni nu ma va privi piezis in timp ce mananc ultima prajitura cu afine, a devenit un fel de imagine spre un posibil apogeu al existentei mele. Cel mai mult ma gandesc la asta atunci cand citesc pe wc (pentru ca altundeva nu am loc), dar si cand daram cate o porcarie de bibelou cu care mama a impanzit casa. Vreau si eu un loc al meu, care sa urle tare cine sunt! Vreau scrumiera mea si bere la 3 noaptea!
dupa cum mai spuneam, wc-ul este sanctuarul gandirii
cat despre locurile de care spui tu, incerci sa pleci de’acolo si ajungi intr’un camin unde se schimba oamenii, da’ peisaju’ e cam la fel.
asa ca ajungi sa’ti proiectezi mici casute in care te vezi facand activitatile de mai sus.
asta asa, de dragu’ generalizarii
da, of, off, ff…it’s all a matter of sweet beginnings & bitter endings, zic eu
) si a sweet beginning in life e sa ai, “ma ioane”, lucru’ tau 
)